Hienele, animale de casa

Inainte sa avem pe langa casa caini si pisici oamenii au inceput sa domesticeasca niste animale foarte ciudate. Cu 5.000 de ani in urma egiptenii au inceput sa domesticeasca hiene.

Conform imaginilor din mormintele faraonilor, hienele erau folosite pentru vanatoare in 2800 i.Hr. Coducatorii egipteni alergau dupa animale cu hiene si catei. Totusi nu prea le tratau cu prea mare dragoste.

In timp ce le domesticeau ele erau indopate cu mancare ca sa fie mai apoi sacrificate pentru un meniu pe cinste.

Cand hiena era suficient de mare era ucisa si impanata bine, fripta si servita la mese festive. Peste cateva secole hienele aveau sa fie inlocuite cu pisici si caini.

Taurul cu harem

In toata istoria Egiptului a fost macar o data un taur care sa fi fost tratat ca un zeu. Numele taurului a fost Apis, el era ales dintre cei insemnati de zei, era adus a templu si i se oferea un tratament absolut regesc.

Primea un harem de vacute ca sa traiasca cu ele, primea doar miere si prajiturele ca sa ii mearga bine timpul petrecut alaturi de „domnisoarele” de langa el. De cate ori era ziua taurului se dadeau petreceri si tot el putea prezice si anumite evenimente din viitor.

Se ajunsese pana acolo incat pentru taur se faceau si sacrificii. In fata taurului se aduceau chiar si vaci si era sacrificate ca semn de multumire pentru taurul-zeu. Femeile nu aveau voie sa atinga taurul, cu exceptia unei perioade de patru luni cand era dus la Nicopolis.

Toate femeile ajungeau sa isi dezveleasca bustul in fata taurului, care privea cam mirat tot ce vedea in fata lui. La moartea taurului avea loc o inmormantare regala. Apoi alt taur era ales si se relua intreg ritualul.

Mangustele erau animale sacre

La Egipteni mangustele erau printre cele mai apreciate animale si erau considerate sacre. Mangustele omorau cobre, asa ca i-au impresionat pe egipteni.

Au facut statui din bronz in onoarea mangustelor si chiar amulete pentru ele, de protectie. Mangustele erau si animale de casa, unii egipteni au fost ingropati si cu ramasitele unor manguste de casa.

Chiar si in mitologia lor mangustele erau asociate zeului Ra, care se putea transforma in acest animal atunci cand avea de luptat cu dusmanii.

Intr-o poveste care circula in vremea egiptenilor o mangusta a fost asa de curajoasa incat s-a urcat in gura unui crocodil care domea apoi l-a omorat.

Primul faraon al unui Egipt unit a murit rapus de un… hipopotam

Regele Menes a fost primul care a reusit sa conduca peste Egiptul superior si inferior. A trait pe la 3000 i.Hr. si a fost una dintre figurile legendare din istoria Egiptului.

El a unit natiunile si a domnit 60 de ani, moartea sa a fost una violenta si a survenit in urma atacului unui hipopotam.

Nu se stie exact cum s-a intamplat totul, relatarea despre eveniment vine de la istoricul Manetho care a scris la un moment dat ca acesta a fost omorat de un hipopotam.

De vreme ce evenimentele au avut loc acum 5.000 de ani se poate sa fi fost vorba doar despre un mit.

Menes a fost un erou al Egiptului si s-ar putea ca povestea sa fie totusi adevarata si sa se fi luptat pentru viata sa.

George Ginzburg

Ginzburg s-a nascut intr-o familie de evrei din Berlin. Dupa ce au venit nazistii la putere, a intrat in rezistenta impotriva germanilor. A fost arestat in 1942 si petrecut trei luni in inchisoare.

A fost trimis mai apoi in lagarul de concentrare. Pentru ca era mecanic si se pricepea la motoare  a fost trimis sa lucreze in afara taberei principale.

Rusii l-au fortatalaturi de alti 58.000 de camarzi sa mearga prin zapada pana la trenuri in 1945, asa ca a reusit sa scape. A scapat de caini si s-a ascuns intr-o padure din apropiere.

A luat o uniforma de la un ofiter rus si a fost gasit de soldatii rusi, care l-au hranit si l-au ajutat. Intors la Berlin si-a regasit mama, care a supravietuit razboiului ascunzandu-se.

A fost translator in armata americana, a fost in fortele de politie israelite, a emigrat in Australia ca sa inceapa o noua viata.

Herman Shine

Impreuna cu prietenul din copilarie a reusit sa scape din lagar destul de simplu. El se nascuse intr-o familie de evrei din Berlin, nu i s-a dat cetatenie, tatal era polonez.

In 1942 au ajuns la Auschwitz, au fost pusi la munca pe un santier de constructii in lagar, in afara zonei principale. Alaturi de niste camarazi polonezi au pus la punct un plan de evadare.

In 1944 au evadat dupa ce s-au ascuns intr-un sant. Apoi au mers cativa kilometri buni pana la o ferma din apropiere. Au stat in hambar pana cand germanii au inceput sa fie reprimati de catre armata sovietica.

Apoi au stat la o familie in Polonia pana s-a terminat razboiul. La final au ajuns din nou in Berlin, orasul natal. Impreuna au emigrat cu familiile in California, si-au spus povestea peste tot si au devenit faimosi.

Ce este voluntariatul?

 Voluntariatul este activitatea desfasurata din proprie initiativa, prin care o persoana fizica isi ofera timpul, talentele si energia in sprijinul altora fara o recompensa de natura financiara, dar care poate deconta cheltuielile realizate in sprijinul proiectului in care este implicata.  Astfel, se aduce in discutie modul in care fiecare persoana in parte isi poate aduce aportul atunci cand decide sa se implice ca voluntar.

Este vorba despre aceasta daruire, un voluntar primul lucru la care renunta sau altfel spus primul lucru pe care il ofera este timpul. Poate usor metaforic in conditiile in care nu poate fi materializat, dar este foarte adevarat ca implicarea voluntara necesita timp. Dupa aceasta in mod pur aleatoriu se aminteste talentul si  energia fizica, toate aceste implicari nu aduc o recompense materiala, singura recompensa fiind una morala.

Daca o companie isi intareste imaginea prin implicari in campanii de CSR, un lucru care poate fi observat in urma unei evaluari, un individ nu poate calcula satisfactia morala in niciun fel. Aici se poate observa si diferenta dintre cele doua situatii amintite anterior, implicarea unei companii prin CSR si implicarea unui individ prin voluntariat.

Aceasta comparatie nu are menirea de a pune intr-o lumina mai proasta una dintre cele doua parti implicate, pentru ca este de la sine inteles ca cele doua moduri de implicare sunt din start foarte diferite. Un ONG isi ia drept partener sau sponsor o companie reusind astfel sa acceseze niste fonduri pentru a putea sa isi desfasoare activitatea, dar in acelasi timp un ONG nu ar putea sa isi desfasoare activitatea fara implicarea voluntara a oamenilor. Astfel intre aceste trei puncte exista o relatie de interdependenta, compania-organizatie nonguvernamentala-voluntar.

Alte lucruri banale pe care in viitor s-ar putea sa nu le mai avem

Luna

Deja o companie a reusit sa trimita o expeditie de trei luni ca sa isi testeze tehnologiile de exploatare a unor astfel de roci imense. In 2014 Rosseta nava spatiala a aterizat pe o cometa, asa ca se poate sa exploatam aurul din comete sau asteroizi foarte bine.

Asistentele medicale

Multe lucruri ajung sa intre in deficit ireversibil. Batranii sunt prea multi, din 2010 in 2030 se asteapta ca numarul seniorilor americani sa fie de peste 69 milioane, adica sa aiba o crestere cu 75%. Unul din cinci oameni va fi senior si va avea nevoie de ingrijire. 80 de procente din adultii batrani au macar o boala, altii au cate doua, trei asa ca e nevoie de asistente, dar numarul lor tot scade. Multe asistente medicale au trebuit sa renunte la studii fie pentru ca nu existau cladiri unde sa aiba loc cursurile, fie pentru ca nu erau suficient de calificate, bugetele erau prea mici pentru a sustine cursurile. Unele asistente ies la pensie, multe imbatranesc, deficitul de asistente medicale si asistenti este din ce in ce mai mare in toata lumea asa ca va trebui sa investim masiv in formarea si pastrarea lor in tarile respective.

De ce femeile conduc atat de putin masina?

Observ o tendinta, in special, in familiile care detin un singur automobil, ca femeile conduc din ce in ce mai putin. Imi dau seama ca poate fi un lucru stresant, ca este mult mai comod sa-ti lasi sotul sa conduca si tu sa stai relaxata alaturi, insa, repetat de prea multe ori, devine vicios, dupa parerea mea.

In urma multiplelor discutii pe care le-am avut cu sora mea pe aceasta tema am tot insitat sa-mi argumenteze de ce ea conduce atat de putin. Sora are sot de vreo sapte ani si detin un singur automobil. Deoarece in curand sotul ei urmeaza sa plece pentru o saptamana, i-am propus sa facem o calatorie mai lunga cu masina. A ezitat mult zicandu-mi ca nu isi asuma ea asa o responsabilitate. De mentionat ca sora mea are permis de conducere de vreo patru-cinci ani.

Am incercat sa-mi dau seama de unde vine aceasta ezitare de a conduce singura. Evident mi-a invocat o multime de pseudo argumente : cat de periculos este traficul, daca se defecteaza automobilul, cat de iresponsabili sunt unii soferi in trafic, dificultatea parcurgerii unui drum mai lung etc.

Imi dau seama de faptul ca pentru femei este mai dificil sa conduca, deoarece sunt mult mai emotive si devin rapid stresante. Simtul pragmatic nu este atat de puternic dezvoltat la ele, insa eu ma conduca dupa principiul : orice se poate invata. Din moment ce traiesti cu frica aceasta si preferi sa faca altcineva unele lucruri pentru tine, deoarece tu preferi sa stai in zona ta de confort, ce ai face daca brusc intr-o zi ar trebui sa le faci tu pe toate.

Noi, femeile, suntem obisnuite cu ideea ca oamenii de langa noi nu au unde sa plece sau cel putin evitam sa ne gandim la asta. Independenta fata de partenerul tau trebuie sa se manifeste intr-un mod sanatos chiar daca formati de mai multi ani o familie. De aceea depaseste-ti limitele, iesi din zona ta de confort si infrunta-ti temerile !

O casca cu arma pe post de instrument de gatit

In timpul Primului Razboi Mondial un inventator a facut o arma de foc pe care nu o ceruse nimeni. O arma era adaugata unei casti si se putea folosi pentru a scapa de inamicii ce veneau spre indivizi. Ca sa poata fi actionata arma avea nevoie de „suflator” care sa arunce aer in tub si sa declanseze miscarea gloantelor, nu exista tragaci.

In orice directie se uita cel care purta casca acolo tragea si arma. Gatul celui care folosea arma ciudata putea sa aiba de suferit la recul. Totusi inventatorul spunea ca a rezolvat si aceasta problema si ca in interiorul armei era o piesa ce evita reculul puternic.

Varful castii se putea detasa si putea fi folosit pe post de instrument de gatit. Nimeni nu avea nevoie de o arma pe casca si nimeni nu avea nevoie de o casca care se putea utiliza si la gatit. Asa ca ideea a fost lasata balta repede cu toate imbunatatirile aduse.